Marti, 23 Decembrie 2008 00:05
Intr-o zi frumoasa de august, asa pe la sfarsit, ne hotaram eu si cu inca doi prieteni sa mergem la o plimbare cu bicicletele pana la Buzias. Trebuie sa mentionez ca noi locuim in Chisoda. Am plecat cam tarziu, pe la ora 19. Nu ne-am luat nici mancare la noi, nici un telefon pentru urgente, ci doar o vesta reflectorizanta si cate o sticla cu apa. In Timisoara ne-a oprit politia, dar am scapat doar cu o avertizare.
Pe drum, fiind inca ziua, nu am folosit vesta pe care o aveam, dar, cum era foarte cald, apa s-a dus repede. Noroc ca in fiecare localitate gaseam cate o fantana si ne improspatam fortele.
Se circula doar pe doua benzi, si cum eu sunt mai fricoasa, de fiecare data cand trecea cate un tir, paraseam soseaua si o luam prin ierburi. Noroc ca era duminica si nu erau multe masini mari.
Intr-un final am ajuns si noi la Buzias pe la ora 21. Frumos acolo, ne-am luat de acasa nuci pentru veverite, dar ele nu au fost prea interesate de oferta noastra.
Era deja ora 21:30 cand ne-am hotarat sa plecam spre casa. Era apusul, lucru care nu ne-a bucurat prea mult, pentru ca urma intunericul si noi nu aveam faruri la biciclete. Singurul ajutor ni-l oferea vesta reflectorizanta, care o purta ultimul biciclist.
Drumul nu a fost prea placut pentru ca nu era luminat, si sa nu mai spun ca noi eram franti de oboseala. Din 5 in 5 km ne opream pentru o pauza scurta, si cateva guri de apa. Dar nu setea ne deranja, ci foamea. Cele mai multe magazine erau inchise la o ora asa tarzie (pentru ce deja era cam 23), iar cele care erau deschise, nu ne serveau fara sa platim, iar noi nu aveam bani.
Cu greu, am ajuns la marginea Timisorii. Ne-am oprit la primul corcodus si am facut o paguba serioasa oamenilor respectivi, dar ce sa faci, ne era foame.
Din Timisoara pana in Chisoda drumul a fost foarte placut. Strazile erau pustii, afara deja se racorea, nimeni nu avea treaba noastra si drumul era relativ bun. Pe la ora 1:30 am intrat in Giroc, si acolo surpriza .... am facut pana! Si in loc sa ajungem in 10 minute acasa, ne-a luat inca 40.
Intr-un final, trecut de ora 2 noaptea am ajuns si noi acasa. Rupti de oboseala, nu am mai vrut nici mancare, nici apa, doar sa dormim.